Ai nevoie de un minut sa-ti aduci aminte ce faceai? E normal, ni se intampla tuturor. La nivel global, angajatii din birouri pot ramane concentrati in medie, 3 minute. Incapacitatea de a ne concentra nu este un defect personal, ci un efect al factorilor externi. Acum, vrem sa profitam de cele 3 minute ale tale ca sa te invitam sa ne citesti recenzia pentru cartea Stolen Focus: Why you can’t pay attention and how to think deeply again.
Mai mult timp in online, mai putin timp de concentrare in offline
Aplicatiile si mai ales notificarile pe care le genereaza acestea ne afecteaza grav capacitatea de concentrare si rezistenta de a face fata diferitelor distrageri. Desi parem tot timpul ocupati cu ceva, de fapt ne luptam sa terminam ceea ce am inceput. Primul care nu a vrut sa se resemneze in fata acestui fenomen a fost profesorul Sune Lehmann de la Universitatea Tehnica din Danemarca. In studiul pe care l-a initiat, a aflat un prim lucru esential: in 2013, subiectele de conversatie ramaneau in flux pe Twitter pentru o medie de 17,5 ore inainte ca oamenii sa-si piarda interesul si sa treaca la un subiect nou. Pana in 2016, acest numar a scazut la 11,6 ore. Este o scadere de sase ore in doar trei ani. Studiul inregistreaza rezultate similare si pe platforme precum Google si Reddit. Pe scurt, cu cat petrecem mai mult timp in spatiile online, cu atat durata noastra de atentie devine mai scurta.
Se pare ca motivul pentru care se intampla acest lucru este “The Great Acceleration” asa cum il denumeste si Robert Colvile, insemnand ca viteza cu care primim informatii creste din ce in ce mai mult. In 1986 occidentalul obisnuit putea sa acceseze informatia a 40 de ziare pe zi, pana in 2004, aceasta cifra a crescut la 174 de ziare.
Internetul a supraalimentat fara indoiala aceasta accelerare. Acum, informatiile nu sunt doar disponibile pentru noi tot timpul, ci patrund in viata noastra prin intermediul notificarilor neincetate care vin de pe laptopurile si smartphone-urile noastre, iar creierul nostru nu poate face fata acestei accelerari – si se pare ca nici nu o va face vreodata.
Nu intamplator, aplicatiile si platformele online creeaza dependenta prin design
Facebook, Instagram, Twitter – faptul ca aceste aplicatii si alte platforme online ne consuma atat de mult timp nu este un defect de design, ci asta trebuie sa faca, sa creeze dependenta. La urma urmei, exista un motiv pentru care Silicon Valley isi numeste clientii „utilizatori”.
Originea design-ului si “The Persuasive Technologies Lab from Stanford University”
La inceputul anilor 2000, laboratorul s-a intrebat daca teoriile psihologilor comportamentali influenti ar putea fi incorporate in codul computerulu. Cu alte cuvinte, a intrebat daca tehnologia poate schimba comportamentul uman. Si raspunsul, dupa cum probabil ati ghicit, a fost da.
Prima descoperire – Unul dintre psihologii care a realizat studii in laborator a fost B. F. Skinner. Skinner era renumit pentru experimentele pe care le-a efectuat pe sobolani.
Initial, i-a prezentat unui sobolan o sarcina fara sens, cum ar fi apasarea unui buton. Dar sobolanul nu si-a aratat interesul sa faca asta, asa ca Skinner a modificat sarcina. Acum, de fiecare data cand sobolanul apasa butonul era rasplatit cu mancare. Recompensele pot motiva animalele sa indeplineasca sarcini care nu aveau o semnificatie intrinseca pentru ele.
Prin realizarea acestui experiment, Skinner a inspirat crearea altor butoane pe care ati putea sa le recunoasteti: butoane pentru like, butoane de distribuire si butoane de comentarii. Acele inimioare, emojiuri sau butoanele de retweet nu sunt ciudatenii de design, ne programeaza sa folosim retelele sociale in moduri care creeaza dependenta, recompensandu-ne pentru timpul petrecut pe platforme. Cel mai nociv este “infinite scroll”. In primele zile ale internetului, paginile web erau doar atat: pagini.
Dependenta de ecrane si infinite scroll-ul
La inceput, site-urile constau adesea in mai multe pagini; cand ajungeati la partea de jos a paginii dati clic pe urmatoarea. Partea de jos a fiecarei pagini oferea o pauza incorporata. Daca optati sa continuati navigarea, trebuia sa decideti in mod activ sa dati click pentru a continua.
Asta se intampla pana cand Aza Raskin a intervenit. Raskin a inventat scroll-ul infinit – fluxul de continut reimprospatat la nesfarsit, care apare acum pe interfata oricarei platforme de socializare, dand impresia ca exista o oferta nesfarsita de continut. Daca like-urile si share-urile incurajeaza utilizatorii sa ramana online mai mult timp, derularea infinita ii incurajeaza pe utilizatori sa ramana online intr-un mod perpetuu.
Aceasta derularea infinita determina utilizatorul mediu sa petreaca cu 50 la suta mai mult timp pe platforme precum Facebook si Twitter. Nu platim pentru platforme precum Facebook si Instagram cu banii nostri, insa platim cu o alta marfa pretioasa, finita: atentia noastra. In Silicon Valley, timpul este egal cu bani. Banii sunt ai lor, timpul si atentia, ale nostre. Judecati voi cine pierde si cine castiga.
Continutul pe care il vedem pe aceasta pagina reimprospatata la infinit nu este ordonat cronologic. Este aranjat de un algoritm care este programat sa ne furnizeze continut care ne face sa ramanem captivi mai mult timp. Este mai usor sa te retragi din continutul calm si pozitiv. Dar daca ceva ne pare scandalos sau controversat, avem tendinta sa continuam sa cautam. Face parte dintr-un fenomen psihologic numit partinire negativa – adica experientele negative ne influenteaza mai mult decat cele pozitive. Deci, este in interesul retelelor sociale sa-si provoace utilizatorii.
👉 Cauti inspiratii de lectura? Citeste si Recenzie: Life 3.0 Being Human in the Age of Artificial Intelligence de Max Tegmark
Totul se intampla atat de rapid, putem tine pasul prin multitasking?
Traim intr-o societate de consumerism, accelerata – una care pretuieste viteza si productia, un capitalism al rating-ului care tinde spre uniformizare.
In acest climat suntem incurajati sa ne „cuantificam” atentia in ceea ce priveste rezultatele imediate pe care le produce. Puterea noastra de concentrare este o resursa care ne permite sa producem, sa castigam si sa bifam taskurile din listele noastre de activitati. Realizam aceste lucruri facand mai multe activitati simultan sau cel putin asa vrem sa dam impresia insa studiile arata exact opusul.
Cuvantul „multitask” a fost inventat de informaticieni in anii ’60 pentru a descrie functia computerelor cu procesoare multiple. Nu a fost niciodata menit sa fie aplicat oamenilor. La urma urmei, avem un singur procesor: creierul nostru.
Cand realizam mai multe sarcini deodata, nu o facem simultan, ci comutam intre ele la o hiperviteza. Fiecare comutare implica ceea ce se numeste efect de „cost de comutare”. Cand comutati intre sarcini sau cand sunteti intrerupt in mijlocul unei activitati, creierul trebuie sa se recalibreze, ceea ce ne scade performanta mentala.
Exista un antidot pentru multitasking – o modalitate de abordare a sarcinilor care cultiva concentrarea profunda. Psihologul Mihaly Csikszentmihalyi a identificat pentru prima data aceasta stare, pe care a numit-o „flux”. Iti gasesti fluxul, a teoretizat Csikszentmihalyi, atunci cand devii atat de absorbit de o sarcina incat iti pierzi orice simt al mediului inconjurator si esti capabil sa accesezi o stare profunda de focalizare interna.
Cum ne putem redobandi concentrarea pierduta
Toata lumea poate accesa aceasta stare de flux atata timp cat indeplineste cateva conditii cheie.
- Sarcina abordata trebuie sa fie intrinsec plina de satisfactii; cand esti in flux, procesul te implica mai degraba decat produsul.
- Activitatea ar trebui sa fie suficient de provocatoare pentru a solicita toata atentia, dar nu atat de dificila incat sa aduca tentatia renuntarii.
- Monotasking-ul este esential. Pentru a profita de acel izvor de focalizare, trebuie ca toata energia mentala sa fie directionata catre o singura sarcina. In plus, setarile aplicatiilor ne permit sa castigam acea liniste de care avem nevoie, iar un program de lucru redus, adoptat deja de tarile nordice, ne va ajuta sa ne recapatam echilibrul mental.
Foloseste tehnologia intr-un mod benefic si responsabil, ramai conectat la realitate, la emotii, la mediul natural care de inconjoara, nu la cel digital, ramai pasionat de ceea ce faci si vei avea rezultatele scontate.
Daca vrei mai multe informatii, cartea Stolen Focus: Why you can’t pay attention and how to think deeply again poate fi achizitionata de aici.
